marți, 13 noiembrie 2007

La Cafenescu



Dragi prieteni,

In sfarsit ne-am facut blog! Din pacate prima postare e si cea mai trista pe care am fi putut-o noi impartasi cu publicul larg.
De-alungul celor patru ani de existenta, La Cafenescu a fost un cuib in care am nascut, am protejat si am ascuns vise. A fost un loc in care i-am intalnit pe cei indragiti, in care ne-am intalnit cu noi, in care ne-am izolat de Bucuresti sa ne legam ranile sau ne-am prezentat prima oara unui public sa ne impartasim trairile interioare cele mai contemplate. Ne-am alinat blanda sfasiere a diminetii cu rugaciuni dimineata de dimineata si lacrimi de dor de rai si ne-am dat palme calde pe spate cand am reusit sa inspiram un vis de indeaproape. Ne-am lasat viata indulcita de zaharul din cafeaua facuta de staff si voluntari, cu cidru sau zambetele celor ce se bucurau de viata aici. La Cafenescu se intalneau toate drumurile noastre ratacitoare de pe strazile din Bucuresti si aici ni se abureau lentilele iarna cand veneam sa ascultam colinde. Am devenit si ceva mai intelepti de cand am aflat de acest loc la discutii pe teme variate sau mai critici delectandu-ne retinele la diverse expozitii de fotografie si pictura. Dar ceea ce ramane in noi este spiritual care a insotit acest loc si oamenii din el, spirit ce nu poate fi descris mai bine decat prin cuvintul acasa; aparte sau apartenenta. La Cafenescu a fost la fel de mult pentru voi cat a fost pentru noi. Suntem siguri ca Dumnezeu a pus lucruri minunate inaintea noastra si a voastra ce asteapta sa fie descoperite si savurate.
Dragi prieteni, cu acest mesaj, o parte din noi moare… Acum visele ne sangereaza… La Cafenescu se inchide!!! Noi, cu lacrimi in ochi va spunem:
Adio, mon cher!
PS: Sambata, 17 noiembrie este ultima zi! Pana atunci si mai ales atunci va asteptam!

7 comentarii:

Ileana spunea...

atat de rau imi pare! :( am mai fost saptamana trecuta si mi-a zis cineva ca exista sanse sa nu se inchida. am fost eu, Iti si Bogdan si chiar ne-am bucurat f mult. :| si filmuletul ala pe care il vad abia acum face sentimentu asta sa fie si mai apasator. imi pare foarte foarte foarte rau!!!!! si eu nu pot merge in alt loc in afara de La Cafenescu, nu am gasit unul asemanator 8-| si nu cred ca va mai fi unul prea curand...

Anonim spunea...

Sincer imi pare rau ca se termina totul ...:(
Offfffffff sunt trist.
Era singurul local din Bucuresti si poate din tara unde se promova NUMELE lui JESUS.
Sincer imi pare rau.
Iulian esti in inima mea ...prietenia noastra nu sta intr-o cafenea.
Cand D-ul iti inchide o usa , cred c-o sa-ti deschida alta usa.
Bai si ce amintiri ma leaga de Cafenesc....nu le voi uita niciodata.
...................................
imi e ciuda intr-un fel...ma oftic.
Viata merge inainte.
Va doresc Shalom la toti.
Valy R.

Anonim spunea...

foc...pamant curgand dupa ureche...plumb in bocanci...si agonia: dumnezeule, unde esti dumnezeule ?

Unknown spunea...

E trist sa ne luam "la revedere"! Nu este vorba numai despre un loc special cu aromate cafele ci si despre oameni speciali, calzi si primitori. Intr-adevar, ma leaga multe amintiri de La Cafenescu, multe concerte,petreceri, poze, aniversari, discutii, prietenii. Pacat!

razvan spunea...

La Cafenescu("locul nostru" asa cum ii spuneam) e particica de Bucuresti de care ne leaga atatea amintiri frumoase. Acolo am cantat de atatea ori cantece folk sau colinde ne-am sarbatorit zile de nastere, ne-am impartit cadouri de Craciun, am urmarit meciuri de fotbal cu baietii sau pur si simplu am uitat de oboseala dupa o zi mai buna sau mai rea la facultate.
La Cafenescu e o intreaga lume ce va disparea!

Anonim spunea...

ooooof... eu nici nu m-am gandit vreodata ca se poate termina... ma gandeam ca veti fi mereu acolo, &ca noi vom veni mereu la voi. ce sa zic, ciocolata era super buna, shake-urile la fel... chiar era facut totul cu respect pentru cei care vin acolo. &ma simteam intr-adevar ca acasa... my home away from home. era locul nostru &abia acum realizez cat de perfect era. &oamenii din el minunati...
sper ca undeva, candva, Cafenescu sau macar spiritul lui se vor materializa din nou...

Anonim spunea...

odata sub poza mea scria "un client fidel" eram mai mult decat un client..
intotdeauna m-am simtit asa si am fost tratat asa.. eram acolo zi de zi .. apoi .. n-am mai putut .. apoi s-a terminat un vis frumos
iulian mi-a cerut sa recunosc ca in cafenescu mi-am petrecut unele din cele mai frumoase momente din viata mea..
ei bine .. am recunoscut .. asa este