ceva trist ajunge pana la mine.
unde ma cauti tu, viata?.
nu vezi deznodamantul asa fortat atasat acestei povesti frumoase?
saruta-ma si taci.!
La Cafenescu e despre prietenie si cultura.
Asa a inceput totul. Aproape toamna sau aproape ceva fierbinte intr-un gust dulce-prajit, cacao, cafea, lapte, canapele rorii, negre, carti, filme, teatru,spectacole... intr-un albastru de cafenescu. Sa vii sa bei ceva aici! Sa aduci un text, o chitara, fotografii, poeme! Sa citesti o carte! Sa-ti asculti muzica! Sa ne spui o poveste, povestea ta, povestea strazilor triste care se pierd in zugraveala Bisericii imprietenita cu Dumnezeu.
La Cafenescu e un loc la numarul 33, o scurta-bogata istorie (dar pana aici), un anotimp colorat perfect, imbibat gratios cu toata nostalgia de acasa, cand te ratacesti usor prin Bucuresti.
Acum visele noastre se destrama aici ... LaCafenescu se inchide!!! Cu regrete si respect pentru cei 4 ani impreuna va spunem: Adio Mon Cher!
45 de comentarii:
:| pacat! ar fi multe de spus despre ce a fost cafenescu si ce putea fi, dar ce rost mai are acum? eu unul am descoperit tarziu locul, dar, m`am atasat incredibil de repede. si acum? gata...:(
La Cafenescu e locul in care mi-am adunat prietenii si-am zambit cand in jur erau ploi, prea multe. La nr 33 am descoperit ce inseamna acasa dincolo de orasul meu si-o gasca de oameni frumosi. Si-un ceai cum nu se mai face si lapte cu scortisoara si prezentari de moda si poezie si carte si frumusete si mai presus de toate, oameni,OAMENI si asta a devenit o specie rara.
De ce Cafenescu? De ce? daca aveai nevoie de ajutor de ce nu ne-ai chemat sa te salvam dupa ce de-atatea ori ne-ai salvat?
" Si unde ne-adunam asta seara? -Hai La Cafenescu"...Si acum? Ce-am sa mai spun? M-ati intristat, rau si n-am apucat sa va spun cat de mult ati fost pentru mine, tu cretule cu vorba ta buna mereu si voi prietene dragi ce uitati sa-mi luati banii pe consumatie si ma faceati mereu sa ma intorc. De ce?
Nu cred ca se inchide si gata... adica va mai urma ceva, nu? Un alt loc.. se redeschide, nu? Eu asa zic!? Cat? In maxim 6 luni? Astept..
Imi aduc aminte cand am auzit prima data de La Cafenescu...era acum vreo 3 ani si ceva...Trebuia sa merg cu niste colegi sa bem un suc si sa vedem cum e localul asta nou din regie. Eu nu am reusit sa ajung la intalnire. Mai tarziu in aceeasi zi ma intalnesc cu colegii mei si ii intreb cum a fost: 'nashpa, urat rau , sa nu calci pe acolo'.Ii iau la intrebari ,pentru ca nu imi venea sa cred ca e chiar asa de rau si pana la urma recunosc :'Frate , e bestial! Dar am zis asa ca sa nu mearga toata lumea acolo sa tinem secretul, sa fie localul nostru!'...Asa ca de atunci nu am dus La Cafenescu decat persoanele care imi sunt extrem de apropiate...pentru ca La Cafenescu era 'casa mea' , cu prietenii mei...Si acum aflu ca se inchide.si nici macar nu pot sa fiu acolo in ultima seara(sunt plecat din tara acum altfel nu as fi ratat ultima zi). Unde o sa ne mai vedem cu prietenii...unde o sa mai facem serile cu cantare?..off...La revedere Cafenescu! Iti multumesc pentru tot! Cristi -ce zici 'Mugur de Fluier' merge? Si Iulian - un cidru de plecare te rog...
Nu vreau, nu vreau sa moara La Cafenescu!!!Ne leaga mai mult de 3 ani, ne leaga povesti si muzici, ne leaga mirosul de cafea, ne leaga inimi ce-au batut la unison. Cum bine zice bogdan.medicina mai jos La Cafenescu este "casa mea, cu prietenii mei" pentru toti cei care au stiut sa simta spiritul La Cafenescu, pentru cei care l-au iubit , pentru cei care i-au trecut pragul si au simtit caldura in primul pas.
Vreau sa stiti toti ca pentru mine La Cafenescu NU DISPARE, pentru mine voi sunteti importanti si Cafenescu va fi oriunde vom fi impreuna...fiecare din noi are in el bucatica lui de Cafenescu!
durere`si cauta hrana in ochii tai....
nu-mi vine sa cred ca se inchide! tre sa existe o solutie! e un loc prea frumos sa se termine pur si simplu....
nu se poate sa nu mai existe cafenescu...multi prieteni, multe amintiri, multa caldura, multe arome, multe carti, multe fotografii, multe chitari, multe de toate. o sa imi fie dor de locul acesta, de voi, de seri pierdute. inca nu imi vine sa cred :( chiar te simteai ca acasa, mon cher. si acum?...
bai fratilor nu e un capat de lume!
Nu fiti tristi....hai,hai :
Capul sus privirea inainte nu va resemnati.
Succes tuturor!
unde mai vedem noi meciuri??????
O locatie centrala v-ar fi oferit sanse mai bune, daca duceati lipsa de clientela.
De ce va dati batuti?
Pacat...
Atat de frumoasa iti e stralucirea
si purpuriul din pereti
atat de frumosi iti sunt ochii
care te umplu
si mainile ce`ti mangaie.
Acum cine`o sa te mai mangaie ?
Azi sa nu crezi ca noi te`am inselat.
Azi iti incepe un nou anotimp
Azi esti frumoasa cafenea
Azi sa nu uiti.
Din inimi nimeni nu te inchide
si nimeni nu te ia.
traim un prezent pur. a trai inseamna timp. natura are timp, iar noi fiintele astea "celeste" ne zbatem intre timp si locuri sacre. Cafenescu era un loc, o pare de timp intre un cidru si poeme aberante. Cu teama pasesti spre lumea nevazuta de acolo, acea lume care iti mistuia idealurile determinandu-te sa devii. Sa devii o parte din Idealul suprem. Primii pasi acolo erau la poeme, muzica. Multa muzica si galagie. Am gustat serile, diminetile albe de rugaciuni si citate din Bistran, Dobre, Macovei si Iulian. Dimineti in care ne trezeam cu o idee. Bai, ultima. Ne ratam, iar motivele sunt nobile. Nu mai avem. Nu mai miscam picioarele. Bistran nu mai pedaleaza iar Dobre a ramas prins sub zebre.
Iulian, Cafenescu mi-a starnit dorul de fuga nebuna de zeii umflati ai lumii. Mi-am dorit mereu un loc in care sa respir dumnezeu si sa gust acele geniale cafele de dimineata. Bai, locul era al oamenilor.
Ah, ultimul loc al oamenilor liberi se stinge. Ce prosti. Sugrumati de tipicul infer miscam. Ne miscam asimptotic spre Dumnezeu, dar nu intelegem. Cafenescu a glumit in noi fiecare dimineata. A scos afara porcii lui Dobre si a adus fcp-urile. Habar nu are "luciferul" ca ceea ce pretinde el victorie e doar victorie piirica.
Ne miscam Iuliane, da ne miscam, dar nu ca o forma fada a "chipului" ci ne miscam cu pasi urlati, plansi de esec, ne miscam spre aberatii, dar ne miscam. Poate e prea mult pt noi caderea din neant, poate Cafenescu nu intelege, dar noi Iuliane suntem aici. Ne miscam inspre aici, spre un continuu maraton. Tineretea e tot ce avem. Apoi incercam sa ametim viata in noi idei. Poate e trecatoare, dar e azi.
Cafenescu.
noi.
tu Iuliane, tu.
fericirea e ....
tu Iuliane.
prietene, ne miscam/.
well.. i fell in love with the athmosfer there one year ago and it's still in my mind the taste of the best coffe ever...i refuse fall out love :(
i will still find the place somewhere right?
*atmosphere ;)
Cafenescu. tineti bine minte si spuneti pe litere C A F E N E S C U ...inca o data C A F E N E S C U...si inca o data, si inca o data, pana va amorteste gura, pana vi se intuneca mintea, pana vi se inrosesc ochii ...sa nu uitati ...sa nu uitati ce merita amintit C A F E N E S C U ...acolo v`ati nascut. acolo v`ati plamadit, din vorba buna a unui inger cret si ceaiul iesit de sub mana lui.....ratacitule iulian ...unde ne vei mai primi acum ? sa nu uitati...sa va tremure limba de cate ori o sa ii spuneti numele..C....A ...F E N E...S..C....U....
nu era mai usor daca cereati donatii?
hei... de ce "alin spunea:"
alin spune!
La Cafenescu era acel coltisor pe care l-am iubit...
Cretule, promit io ca facem sa fie bine si La Cafenescu o sa renasca intr-un alt colt al capitalei, ai sa vezi. Esenta si ceea ce ai in tine si-ai investit in el, nu ti le poate lua nimeni.
Cafenescu este un loc foarte placut, un loc intim, un loc unde te poti relaxa cu prieteni, unde mai asculti o muzica placuta, bei o cafea/ciocolata calda buna si gasesti mereu prieteni noi. Sa speram ca va renaste un nou Cafenescu cat de curand, Iulian ne bazam pe tine si poti conta pe sprijinul nostru oricand.
Cu stima,
Florin
pentru multi dintre noi cafenescu a fost un loc d refugiu in jungla capitalei :)
miki
E incredibil cum dupa doar 52 de zile,te indragostesti de locul ala care parca nu apartine acestei lumi,locul unde te simti ACASA imediat dupa ce ii treci pragul..
Parca ma obliga cineva sa privesc o crima....asa ma simt...neputincioasa...fara forta necesara sa impiedic un masacru..
Asta seara am stat...l-am privit...cu nesat..ca sa nu uit niciun detaliu...am plans...Dorul se instalase in suflet de cand pasisem inauntru...stiam ca o sa fie ultima seara...ultima cafea...ma durea...doare!
Va iubesc!!! Va iubesc mult de tot!!!da!!!dupa doar 52 de zile!!
8-| La Cafenescu...poate fi descris intr-un sigur cuvant..Iulian:p si asta cred k spune totu':p... nu stiu ce as putea sa spun ce nu s'a zis mai sus..pt k toti cei care am fost macar o data aici..am ramas cu acelasi miros catifelat de ciocolata calda imprimat in mintea noastra...recunosc...ca regret enorm ca nu am aflat de mai demult de acest loc...mi'as fi dorit sa iau mai multe amintiri cu mine...:-<...dar... si in putinul timp in kre am frecventat La Cafenescu, am reusit sa ma rup de realitatea mai mult sau mai putin placuta, sa meditez si sa imi pun in ordine gandurile savurand faimosul frappucino al lui Iulian:p... aici am gasit linistea si intimitatea de care ai uneori nevoie in anumite clipe din viata.. dar mai ales am gasit o persoana deschisa, calda..with a certain glow in his eyes... dispusa sa asculte oricand problemele si framantarile mele de adolescent neinteles, mai presus decat cele proprii... aici am gasit un PRIETEN..si se stie el;
))
aaa da... semnat Fata cu Frappucino :P;P
La Cafenescu: lumea din coltul meu de lume...
Acum aproape patru ani am fost prima data in La Cafenescu si mi-a ramas in suflet de tot. Tot ce am scos atunci a fost un "uaaauu!" Unde mai vezi asa ceva in Bucuresti? Am ramas uimita de faptul ca s-a vorbit cu mine cu caldura, de parca m-ati fi cunoscut..dar nu ma cunosteati, nici macar dupa nume, dar nu conta. Ati reusit ce ati vrut, sa ma simt ca acasa, sa gasesc linistea de care aveam asa mare nevoie dupa zilele grele petrecute in caminul pe care atunci il uram (-poate si acum :) ).Si de atunci veneam saptamanal, sau poate chiar mai des. Dupa vacantele lungi, primul lucru pe care il faceam era sa dau fuga repede in La Cafenescu...imi lipseati, mai! Si mare mi-era dezamagirea cand gaseam inchis. Veneam si pe ploaie fara umbrela (ca si aseara dealtfel), veneam pe inundatii (alea mari de atunci), veneam si a doua zi, si a treia, poate deschideati :) Imi amintesc de o seara foarte aglomerata in La Cafenescu, eu obosita dupa o zi de munca, iar Iulian, desi foarte ocupat si el, ne-a invatat sa ne pregatim singuri bauturile. Asta nu o sa uit niciodata, a fost o seara speciala, m-a scos din orice stare proasta pe care o aveam. Love you, guys!
o să-mi fie foarte dor de voi... aştept să ne revedem totuşi. eu sper.
semnat: geamăna creaţă a lui Lady :)
Tineti minte: sfarsitul nu-i aici...
Inca mi se parea vis dar cum a spus haosu' astazi am rostit L...A...
C...A...F....E...N...E....S....C....U..
si l-am rostit din nou , si-l voi rosti in continuare.Nu l-am cunoscut de mult, ci doar din martie 2007.Cand am intrat prima data,aveam impresia ca mi-am uitat acasa papucii si ca undeva voi gasi o pereche sa ma schimb...Cafenescu e locul in care-am inceput f multe prietenii, locul in care ne uitam unii la altii si ne impartaseam viziunile.Am crezut ca voi reusi sa vin aproape in fiecare luna La Cafenescu, dar macar in ultimele clipe m-am putut bucura si am putut plange alaturi de tine....Am crezut ca daca merg la o cafenea totul va fi obisnuit...n-a fost asa....pestru ca nu stiam ce surprize imi va face Cafenescu...
Eram intr-o saptamana in era stabilit ca vineri mergem La Cafenescu...si joi eram deja cu glezna pansata si nu aveam voie sa calc,tzopaiam prin casa trista ca n-am sa pot merge La Cafenescu..Dar La Cafenescu a venit la mine prin sora mea si o buna prietena cu cidru cald si capuccino...imi readuc mereu aminte aceasta intamplare si stiu sigur ca orice s-ar intampla La Cafenescu a fost si ramane acel prieten credincios fata de care mereu putem fi noi, cu abilitati si cu slabiciuni, cu zambete si cu siroaie de lacrimi pentru ca el ne asculta....si Iulian am sa repet un bun prieten e acela care e langa tine cand toti ceilalti pleaca...si sigur stiu ca impreuna suntem La Cafenescu iar asta nu poate "inchide" nimeni si nici o suma de bani......mon cher!
o lacrima imi curge pe obraz...nu am apucat sa-mi iau la revedere...nu inteleg!nu inteleg cum pot sa ne faca asta!trebuia salvat!trebuie reinventat!cafenescu va ramane pentru totdeauna a doua casa...Se va intoarce candva.Trebuie!N-am apucat sa-mi iau la revedere...
Mie nu mi se pare normala resemnarea asta. Dupa ce am invatat camerele si mirosurile, muzica si cartile, nu puteti spune pur si simplu: Adio, mon cher! Conceptul ramane. Clienti sunt. Sunt sigura ca se va gasi o solutie si imi pare extrem de rau ca sambata nu am fost acolo.
Dar La Cafenescu nu era casa. LA Cafenescu suntem noi si voi, cei care l-ati facut ceea ce ESTE. Asa ca terminati cu lamentarile, va rog!
Nuuuuuu.....De ce?! Abia anul trecut am descoperit locul si a fost perfect...nu pot sa cred. Povestea abia incepea, acum trebuie sa se termine? Hei oameni buni, ca vad ca sunteti destui care iubeati la cafenescu, haideti sa facem ceva! Cineva se pricepe la campanii de strangere de fonduri? Trebuie sa se poate face ceva.
plang!!
NOI NU PROMOVAM ALTE CAFENELE PE ACEST BLOG FIE ELE SI RETRO LaCafenescu este altceva,Cafenescu traieste prin fiecare ce a ti pasit macar o data acolo in Atanasie Stoicescu 33
Sarbatori cat mai frumoase,,,
Nu-mi vine sa cred. Lacafenescu a insemnat prea mult pentru mine ca sa pot accepta ca nu o sa mai existe. Acolo mi-am facut petrecere de ziua mea si am gasit o chitara in colt, acolo ne faceam proiectele pentru facultate si aduceam de-acasa cirese si prajitura pentru ciocolata calda.Cine ne-ar fi lasat sa o facem? Traiam in regie si mergeam intr-un loc frumos... Nu am baut niciodata un cidru mai bun. Cati prieteni mi-am dus acolo si toti au ramas indragostiti...Iulian, trebuie sa faci ceva, eu cred in tine si in renasterea Lacafenescu...sunt atatia care s-ar mobiliza pentru asta...
frumos loc..o singura data am fost aici.. din pacate:( si mi-a placut mult...imi amintesc foarte bine locul,desi se intampla acum 1 an juma...prin noiembrie 2006..
a fost un loc.. mult prea frumos... acum cand am descoperit ca nu mai este imi dau seama ce am pierdut.. dar sunt cu gandul si cu sufletul tot ''la cafenescu''.te voi cauta sunt sigura ca o sa te regasesc...
cand citesc comentariile parca am un sentiment de dor desi nu am fost la cafenea :) speram sa aducem si cafeneaua din Tg-Mures (Opencaffe) aproape de acel nivel. Salutare
Buna Ziua!
Eu sunt Vlad, unul dintre membri Radio Whisper - un radio antimanele dedicat bloggerilor şi nu numai.
Am găsit întâmplător blogul tău, am citit câteva articole şi nu am vrut să ies înainte să te felicit – mi-a plăcut mult ce am găsit aici. Am fost atras de subiectele interesante si de originalitatea articolelor. Felicitari ! Noi promovăm la radio diferite articole ale bloggerilor, iar azi am promovat un articol de-al tău; am specificat sursa articolului şi am deschis şi un subiect pe baza acestuia. Dacă doresti, poţi să ne recomanzi orice articol, iar noi îl vom promova.
Ne-ar face plăcere să ştim că ai dori să ne susţii în acest proiect de radio şi să accepţi o eventuală colaborare.
M-am gândit aşadar să vin cu o propunere:
Pe Radio Whisper se difuzează toate genurile de muzică, exceptând manele şi piese necenzurate. Avem şi câteva emisiuni, ştiri etc. Ne-am propus să realizăm un proiect mare, iar pentru asta avem nevoie de susţinerea şi ajutorul tău şi al celorlalţi colegi bloggeri. Dorim să creăm o echipă cât mai complexă de oameni cu un talent aparte şi m-am gândit că poate ai vrea sa ni te alături şi să colaborăm (binenţeles, pe unul dintre domeniile care îţi place). Dorim de asemenea să îţi acordăm un scurt interviu. Pentru noi sunt importante ideile şi modul de a gândi al bloggerilor şi al ascultatorilor noştri.
Îti multumesc pentru timpul acordat, iar acum îti propun sa adaugi linkul sau bannerul nostru pe blogul tău şi să ne dai add la id-ul asculta.whisper sau un e-mail, tot la asculta.whisper@yahoo.com, pentru a discuta mai multe.
www.radiowhisper.com
Multumesc,
Cu stimă Vlad!
Am fost la cafenescu,
Am iubit cafenescu,
Am descoperit la cafenescu oameni,
oameni frumosi, cu zambetul sincer, am dus prieteni acolo sa descopere linistea. cine ar spune ca viata e linistea si ca zgomotul e moarte ? Eu, care pe vremea aceea traiam intr-un tumult constant in regia zgomotoasa de langa Cafenescu.
Cafenescu era linistea mea. Era a doua casa, dupa cea in care copilarisem,
Acolo nu imi mai era dor de nimeni, acolo ma simteam acasa, am lacrimi in ochi pentru ca m-am despartit de acel loc.
Va iubesc pe toti,
Al vostru Bubu.
imi vin prea multe momente frumoase in minte .. si am prea putine cuvinte sa exprim tot ce simt acum pentru acel loc si tot ce am simtit in acel loc,
Fie ca voi sa aveti suflete frumoase in continuare si pline de sentimente care sa va imbogateasca viata
Trimiteți un comentariu